37 norocoase

marți, 22 decembrie 2009

Minus zece grade, viscol si ninsoare.
Asa e azi afara. Dar tocmai asta m-a facut sa ies din casa. Presimt ca daca ajung in varful dealului o sa pot trage cateva cadre interesante. Urcusul, insa, e greu, al naibii de greu. Zapada e moale, de aproape jumate de metru. Pas dupa pas imi croiesc carare prin omat. Copacii sunt cocosati de atata greutate pana la pamant. Cateva crengi reusesc sa ma atinga, pe fata. Le simt, din plin, dar nu renunt, continui sa urc. Aici sus, vantul e mai puternic si ninsoarea e mai abundenta. E posibil ca atunci cand ajung in varf vizibilitatea sa fie aproape de zero, dar ma incapatanez sa urc constient din ce in ce mai mult ca tot efortul meu va fi in zadar. Dupa inca o ora prin nameti ajung sus. E perfect! Atmosfera extraordinara, vizibilatate numai buna, lumina cata trebuie, chiar ma felicit in gand (sau poate o fi fost cu voce tare, nu mai stiu!) ca n-am renuntat la idee. Imi caut locul, asez tacticos trepiedul, apoi camera, o setez cum trebuie si cu bucuria unui copil mic cand reuseste, singur, sa construiasca o masinuta din piese lego, apas pe declansator, click...
Nimic! Din nou click... iarasi nimic!
Ma uit pe ecranul camerei. Semnul ala mic, enervant, in forma de baterie, clipea. Dupa doua ore de frig, a murit. E posibil ca injuraturile mele sa se fi auzit de foarte departe, dar ma reculeg, si ma gandesc ce ar putea revitaliza bateria mea. Solutia care imi vine in minte e sa gasesc o sursa de caldura. Singura la indemana sunt chiar eu. Imi dau geaca jos, ridic bluza, tricoul si lipesc acumulatorul de piele. Toate cele douazeci de grade cu minus au navalit asupra celor treizecisisapte ale mele, facand o medie aritmetica dezastroasa pentru confortul meu.
Dupa un minut pun acumulatorul in camera si o deschid.....
A mai aparut o linie de vitalitate. Fara sa clipesc pun ochiul in vizor.... focus.... click!


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu