Prolog (Lebedinoye ozero)

vineri, 1 aprilie 2011

M-am trezit de dimineata cu un ritm de chitara bas ce-mi suna acut in urechi. Sunt sigur ca nu l-am mai auzit si abia astept sa incerc sa-l transpun. Noul set de corzi e montat si acordat, si nici nu mai e mult pana la repetitie.
Cobor doua nivele si sun... Prietenul H deschide:
- Hai, esti gata? Am un ritm nou si vreau sa ma acompaniezi.
- Iau ceva pe mine si cobor. Astepta-ma jos!
Imi pun fundul pe mana curenta si imi fac vant pana in josul scarilor. Imping usa de la intrare cu piciorul si ies in fata blocului. Soarele imi inchide brusc ochii. E cald, e vara, e vacanta. Ce bine ca am terminat si clasa a VIII-a!
Incerc sa bat in banca cu tact, noul ritm. Tremur de nerabdare si H intarzie.
La blocul din stanga, la etajul doi, doua tipe stau pe balcon si se hilizesc. Le stiu din vedere, de la scoala. Parca invatau in clasa vecina. Simpatice foc, dar azi n-am timp de ele.
Usa de la intrarea in bloc se izbeste de perete.
- Hai, mergem?
- Cum iti spuneam, am un ritm nou, si am nevoie de tine si tobele tale, incerc eu sa-i explic, pornind cu pasi repezi spre sala de repetitie.
Ajunsi in dreptul blocului in care cele doua tipe erau la balcon, auzim chicoteli de sus.
Doua barabule negre trec milimetric pe langa noi. Ne oprim nedumeriti si contrariati.
- Bai, care mama dracului arunci....
Ridicam amandoi privirile. Cu o jumate de secunda mai tarziu, cele doau chipuri simpatice de sus se retrag.
- Auzi, astea ori sunt nebune, ori ne indragesc!?
- Cine stie, zic eu, poate o iesi vreo prietenie din asta, mai mult razand si cu gandul doar la noul meu ritm...

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu